Proiecte

Avem nevoie de o conexiune reala intre cei 25 de milioane de romani. Nu trebuie sa existe “frontiere” artificiale intre romanii care traiesc in Romania si cei care locuiesc in afara tarii. Diaspora romaneasca nu constituie o problema, ea ne ajuta sa intelegem mai bine Romania contemporana.

I. Puncte comunitare romanesti

Am discutat cu sute de romani din diaspora si constat ca o mare parte dintre acestia gandesc social-democrat. Avem raspunsuri la intrebarile momentului pentru “romanul din afara”:

• “Sunt singur aici, in tara straina. Cine ma ajuta?”
• “Cum intra in contact cu mine copilul meu din tara?”
• “Cine il poate ajuta pe copilul meu din tara la lectii?”
• “Cine imi poate ajuta parintii care au ramas singuri in tara?”
• “Cum pot pastra legatura cultural cu tara?”
• “Cum ma pot implica pentru binele tarii mele?”

Am reflectat la aceste intrebari si am gasit solutii concrete.

Impreuna cu colegii mei, propunem infiintarea unui program guvernamental intitulat “Impreuna, solidari“, care are ca principal obiectiv infiintarea “Punctelor comunitare romanesti in afara teritoriului statului roman“, acolo unde exista o masa critica de romani, in care cei inscrisi au acces la:

• telefon pentru a suna o data pe saptamana gratis acasa, in tara;
• computer pentru a se conecta la Internet si webcam;
• biblioteca, oferind resurse importante pentru adaptarea la noul spatiu geografic, economic si cultural: harti, liste de informatii utile (cum functioneaza administratia locala, variantele cele mai simple de a trimite banii acasa, etc);
• program de cursuri de seara: limba straina, contabilitate, cultura, etc;
• informatii despre locurile de munca in zona respectiva;
• informatii despre centre medicale unde pot primi ingrijiri de sanatate / adrese de medici romani / etc;
• consultanta juridica de baza.

Tot in cadrul aceluiasi program trebuie sa includem si o componenta destinata in special zonelor rurale din Romania, prin intermediul careia dorim sa infiintam “Centrele comunitare de sprijin pentru tineret”, cu rolul de a ajuta copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate. E locul unde copiii pot intreba, lua meditatii – intr-un fel o suplinire a rolului pe care il au parintii. Parintii plecati pot sa isi inscrie copiii la astfel de centre. Este un sistem complementar de educatie.

In acelasi timp, la nivel local, pentru batranii ai caror copii sunt plecati la munca in strainatate, vom crea “Centrele comunitare de sprijin pentru persoane in varsta” – in colaborare cu Biserica, Primaria, sectorul nonguvernamental, comunitatea locala in general. Rolul acestor centre este de a suplini lipsa celor care ii pot ajuta pe batrani, in special din cauza plecarii in strainatate la munca.

Dorim sprijinirea infiintarii “ONG-urilor de asistenta care isi desfasoara activitatea in afara Romaniei” si a “ONG-uri pentru servicii locale”. Acestea vor fi sprijinite financiar si coordonate de “antreprenori sociali” – persoane care vin cu solutii creative pentru cele mai importante probleme sociale ale momentului. Vom studia de asemenea posibilitatea de a cofinanta astfel de proiecte prin programe europene si prin finantari ale administratiilor tarilor de insertie.

II. Media pentru comunitatile romanesti din diaspora

Media poate juca diverse roluri pentru diaspora romana: de informare asupra realitatilor din tara gazda (in sensul prezentarii chestiunilor de interes practic), de ‘‘interfata’’ cu tara-gazda, platforma de socializare si relationare intre membrii comunitatii.

Pe langa acestea, media trebuie sa isi indeplineasca rolul de legatura intre viata politica din Romania si comunitatile din diaspora. Ziarele si televiziunile din tara se concentreaza in mod exclusiv pe teme de interes pentru cetatenii aflati in Romania. De aceea este necesar sa existe mijloace de informare care sa se adreseze cu predilectie romanilor din diaspora si care sa reprezinte totodata vocea acestora. In acest fel, se va asigura un spatiu de dezbatere publica al romanilor din diaspora. Reprezentantii diasporei vor deveni mai vizibili nu numai comunitatilor din care fac parte, dar si romanilor rezidenti in regiuni geografice apropiate, insa din state diferite (Belgia-Olanda, Franta-Belgia, Italia-Austria etc.) si care pot intampina probleme asemanatoare, a caror rezolvare impune adeseori solutii apropiate.

Un alt rol important este acela de promovare a imaginii si a mesajelor diasporei. Cu cat presa scrisa, posturile de televiziune si comunitatile de pe internet ale diasporei romane sunt mai cunoscute in tara gazda, cu atat mai puternic poate fi raspunsul acestora in fata campaniilor negative de imagine din unele state membre, campanii care vizeaza direct sau indirect cetatenii romani. Solutia la acest fenomen trebuie sa vina de la comunitatile de romani – singurele care pot oferi un raspuns credibil, cu efect durabil impotriva acelor atitudini care incalca principiile ce stau la baza Uniunii Europene.

III. “Cota pe verticala” a Romaniei in institutiile comunitare

Este de neconceput ca la peste doi ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, romanii sa nu fie prezenti in structurile de conducere ale institutiilor europene conform cotei de stat membru. Nici un director general din cei 40 existenti, doar 3-4 directori din cei 220, maxim 2-3 “Head of Unit” din cei 1.300. Este necesara accelerarea absorbtiei cat mai rapida si eficienta a functionarilor romani in posturile din institutiile europene. Voi avea ca prioritate accesul specialistilor romani la “cota pe verticala a administratiei comunitare”.